search
top

rugăciunea Anei

 

Mi-e sufletul vâltoare stearpă

Și inima o vânătaie mută

Mi-e întuneric peste harpă           

Amestec în paharul de  cucută           

Și nimeni nu-mi aude dorul

La ușa milei e pustiu și jale

A-ncremenit de tot zăvorul

Sunt veștedă din creștet până-n poale           

Ascultă-mă în ceas de seară

Tu Doamne care știi a mea durere

Arde făclia mea de ceară

Cu gândul la un dram de mângâiere

Mai caut încă prin credință

În mâna Ta potir de izbăvire

Să imi adăp în biruință

Atâtea lacrimi stinse în privire           

Mai pune Doamne-un strop de miere

În cupa mea săracă și ne plină

În casa Ta am înfiere

Și-mi voi trăi viața în lumină

One Response to “rugăciunea Anei”

  1. Mia Idiceanu spune:

    Tocmai din aceste triste metafore:” sufletul valtoare stearpa”, ” inima o vanataie muta,”cheama prin credinta mierea in locul cucutei. Avem credinta aceasta?

Leave a Reply

top